N-am murit. Am avut doar o perioadă mai încărcată care a culminat cu o perioadă de “disarray”. În fine…
Din nefericire pentru mine, zilele astea am tăiat într-un mod foarte dizgrațios frunze la câini pierzând vremea pe youtube și consumând video-uri fără niciun motiv. Partea (oarecum) interesantă e că, deoarece mi-am închis acum ceva vreme istoricul căutărilor, algoritmul de sugestii îmi recomandă doar mizerii.
Un exercițiu pe care ți-l recomand așa, pe lângă subiect, este să încerci să cauți video-urile pe care vrei să le urmărești atunci când intri pe site-ul menționat mai sus. E al dracului de complicat :))
Neavând sugestiile deschise, acest exercițiu este singura mea opțiune pentru a consuma conținut. Fiind plictisit de videoclipuri șarmante de propaganđă, deci implicit în pană de idei, am revăzut câteva dintre edițiile “Marius Tucă Show” în care apare Mircea Dinescu (exemplu). Am aflat astfel de niște cărți absolut adorabile de la un personaj mizerabil pe care aș vrea să pun mâna (acestea două). Deci aventura mea extinsă pe youtube rămâne inutilă, dar am reușit să extrag măcar ceva (relativ) bun.
Melodia de azi:
Arrivederci!