Tot din seria reșdințelor de judet “meme”, am avut ocazia sa petrec o după amiază în Vaslui, ținta meme-urilor deosebite de pe Junimea (😭😭😭) si a presei care demonizează cu orice ocazie Moldova.
Evident că stereotipurile astea sunt o tâmpenie iar Vasluiul (sau atât cât am apucat eu să văd din el) mi-a satisfăcut atât plăcerea pentru locrurile si casele vechi, cea pentru arhitectura și “vestigiile” comuniste cat si cea pentru anii 90.
Pentru că am prins sediul poștei deschis, am zis să fac ceva ce mi-am dorit de mult, să trimit vederi poștale. Această dorința a mea a generat cu siguranță măcar un gram confuzie pentru cele două angajate de la ghișeu, pentru că atunci când am întrebat dacă au cărți poștale una dintre ele mi-a răspuns că au doar vederi cu Vaslui 😖 . După ce am cumpărat o mână de vederi cu cele trei design-uri diferite disponibile, a apărut problema completării lor, problemă care nu a putut fi rezolvată nici măcar de angajate, care erau la fel de confuze ca mine. Modul în care se prezentau vederile este o altă poveste. Nu m-ar mira ca ele să fi fost proiectate de copilul vreunui angajat, pentru că “ăsta micu le are cu calculatoarele și știe”, si pentru ca aratau asa:
Experiența atasarii unui timbru a fost de asemenea inedită. Nu știam că timbrele se prind chiar așa tare după ce le uzi. Să zicem că stârcul galben, singurul model disponibil, avea în el (sau pe el) ceva deosebit.
A urmat apoi o mică vizită în parcul Copou. Deși nu cred că am apucat să văd nici măcar 10% din tot ce avea parcul de oferit, pot să îi înțeleg acum pe vasluienii care spun că în Iași Copoul este mai nasol. Nu am făcut decât o singură poză care nu este cu nimic relevantă, dar să zicem că mi-am păstrat chestii de vazut și pe data viitoare.
În fine, voi mai atașa două poze tot de prin Vaslui dar pe lângă subiect, care mie sincer mi-au plăcut :))